Adverbul

advb.png

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv, o interjecție sau un adverb și arată, în mod obișnuit, modul acțiunii, al stării sau al însușirii, o caracteristică ori împrejurarea în care se săvârsește o acțiune:

  • Merge repede. Vine mâine. (verb)
  • Hai acolo. (interjecție)
  • Este destul de înaltă. (adjectiv)

După înțeles:

  • de mod: așa, altfel, da, nu, ba, cum etc.
  • de loc: aici, acolo, sus, jos etc.
  • de timp: astăzi, mâine, niciodată etc.
  • de scop: dinadins, înadins
  • concesive: tot, totuși

După structură:

  • simple: sus, aici, atunci, mai, ieri, jos, încet, cam etc.
  • compuse: niciodată, devreme, harcea-parcea, astă-vară etc.

După proveniență:

  • primare: iar, sus, jos, mai, ca, da, nu etc.
  • provenite din alte părți de vorbire: prin schimbarea valorii morfologice (dimineață, ziua, toamna, lumea, frumos, urât, ce, cât, poate, deschis etc.), prin derivare cu sufix (prietenește, voinicește, bărbătește, realmente, binișor etc.)

Gradele de comparație:

  • pozitiv: bine
  • comparativ: de egalitate – la fel de bine, de superioritate – mai bine, de inferioritate – mai puțin bine
  • superlativ: relativ – cel mai bine/cel mai puțin binem absolut – foarte bine/foarte puțin bine

OBSERVAȚIE: Nu toate adverbele au grade de comparație.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s