Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Austro-Ungaria – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, România) a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.

Nuvele

• Proștii (1910)
• Catastrofa (1921)
• Norocul (1921)
• Cuibul visurilor (1927)
• Cântecul lebedei (1927)
• Ițic Ștrul, dezertor (1932)

Romane sociale

• Ion (1920)
• Crăișorul (1929)
• Răscoala (1932)
• Gorila (1938)

Romane psihologice

• Pădurea spânzuraților (1922)
• Adam și Eva (1925)
• Ciuleandra (1927)
• Jar (1934).