Zi: 18 iulie 2022

RAPORTUL DE COORDONARE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Raportul care se stabilește între două sau mai multe propoziții de același fel dintr-o frază se numește raport de coordonare.

Relațiile de coordonare din frază se realizează prin juxtapunere sau joncțiune.

  1. Juxtapunere – constă în alăturarea unor propoziții de același fel; este marcată prin virgulă sau punct și virgulă.

                  Exemplu:  Artur doarme, 1/tigrul doarme, 2/oceanul doarme și el3/.

                                 P1, P2, P3 – raport de coordonare prin juxtapunere, propoziții principale

2. Joncțiune – constă în marcarea relației sintactice prin anumite cuvinte de legătură numite conectori sau elemente de relație.

Elementele de relație prin care se realizează coordonarea sunt conjuncțiile coordonatoare:

  1. Copulative (ȘI, NICI, PRECUM ȘI)
  2. Disjunctive (FIE, ORI, SAU, BA)
  3. Adversative (IAR, DAR, ÎNSĂ, CI, OR)
  4. Concluzive (DECI, AȘADAR, VASĂZICĂ)

Locuțiunea conjuncțională este grupul de cuvinte care se comportă ca o conjuncție.

Locuțiunile conjuncționale coordonatoare pot fi:

  1. Copulative: PRECUM ȘI, CÂT ȘI
  2. Adversative: NUMAI CĂ, DOAR CĂ
  3. Concluzive: PRIN URMARE, CA ATARE

ANALIZĂM URMĂTOAREA FRAZĂ:

  • Îmi place literatura citesc mult și mă bucur că mama mi-a dăruit o antologie de poezie contemporană și că pot să aflu mai mult despre lirica modernă.

         Îmi place literatura,1/citesc mult2/și mă bucur3/

  • raport de coordonare prin juxtapunere, PP (P1 – P2);
  • raport de coordonare prin joncțiune, conjuncția coord. copulativă ,,și”, PP (P3);

  că mama mi-a dăruit o antologie de poezie contemporană4/și că pot5/să aflu mai mult despre lirica modernă6/.

  • conjuncția subordonatoare „să”;
  • conjuncția subordonatoare ,,că”;
  • conjuncția subordonatoare ,,să”;                                            

P1 – propoziție principală

P2 – propoziție principală

P3 –  propoziție principală

P4 – propoziție secundară/subordonată

P5 – propoziție secundară/subordonată

P6 – propoziție secundară/subordonată

Anunțuri publicitare

RELAȚIA DE SUBORDONARE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Relația de subordonare la nivelul frazei se realizează prin joncțiune, marcată prin conjuncții subordonatoare necircumstanțiale (că, să, dacă etc.) sau alte părți de vorbire cu rol de element de relație.

Propozițiile subordonate pot fi introduse prin:

  • Pronume și adjective pronominale relative și nehotărâte (care, cine, ce, oricine, orice, oricât) care îndeplinesc funcția sintactică în propoziția pe care o introduc:

Eexemplu: Nu știa încă 1/ce să facă2/. – ELEMENTUL REGENT „NU ȘTIA”: CE NU ȘTIA?       

P1 – PP; P2 – CD.                                      

Vorbea mult1/cu oricine se întâlnea2/. – ELEMENTUL REGENT „VORBEA”: CU CINE VORBEA?

P1 – PP; P2 – CPrep.                                                     

  • Adverbele relative (unde, când, cum, cât; uneori sunt precedate de prepoziții) au rol de a lega propoziția subordonată de regenta ei.

Exemplu: Ajunge1/când apune soarele2/. – ELEMENTUL REGENT „AJUNGE”: CÂND  AJUNGE?

P1 – PP; P2 – CT.                      

Merge1/până unde l-ai trimis2/. – ELEMENTUL REGENT „MERGE”: PÂNĂ UNDE MERGE?

P1 – PP; P2 – CL.                             

Conjuncțiile subordonatoare apar DOAR ÎN FRAZĂ, spre deosebire de conjuncțiile coordonatoare care pot să apară ATÂT ÎN FRAZĂ, CÂT ȘI ÎN PROPOZIȚIE.

EXEXMPLU:

  • (CONJ. COORD): Vrea1/să călătorească2/și să se uite la filme cu urși3/.

P1- PP

P2 – PS

P3 – PS

  • (CONJ. SUBORD.): Întreabă jenat1/dacă poate pleca2/. – ELEMENTUL REGENT „ÎNTREABĂ”: CE ÎNTREABĂ?

P1 – PP; P2 – CD                       

LOCUȚIUNILE CONJUNCȚIONALE SUBORDONATOARE: precum că, până să, până ca, în timp ce, cât timp, ca și cum, fără să, din cauză că etc.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Anunțuri publicitare

FRAZA – DEFINIȚIE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Fraza este reprezentată printr-un enunț cu cel puțin două verbe la forme verbale personale.

  • Ninge. – propoziție simplă. (doar predicat)
  • Copiii citesc. – propoziție simplă (Subiect + Predicat)
  • Toții copiii vin la examen. – propoziție dezvoltată.
  • Toți copiii și-au exprimat intenția de a participa la examen. – propoziție dezvoltată (a participa – nu este la o formă verbală personală)
  • Toți copiii au spus1/că vor participa la examen2/. – frază

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Anunțuri publicitare

CLASIFICAREA ENUNȚULUI

Publicat pe de VCGLasă un comentariu
  1. Enunțurile asertive sau enunțiative – marcate la final prin ,,.”(punct)
  2. Enunțuri interogative – marcate la final prin ,,?” (Semnul întrebării)
  3. Enunțuri imperative – marcate, de cele mai multe ori, prin ,,!”.
  4. Enunțuri exclamative – marcate prin ,,!”.
Anunțuri publicitare