Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asupra cărora se exercită direct sau indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora. Are doar două cazuri: acuzativ și dativ.
FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV
- Nu are forme proprii decât pentru persoana a III-a, la persoanele I și a II-a, reflexivul împrumută formele pronumelui personal; acestea sunt pronume reflexive când au aceeași persoană și același număr cu persoana și cu numărul verbului.
Exemplu:
- Mă (persoana I, singular) duc (persoana I, singular) la școală. – pronume reflexiv
- Mă (persoana I, singular) duce (persoana a III-a, singular) la școală. – pronume personal
CAZURI ȘI FUNCȚII SINTACTICE:
- CAZUL ACUZATIV:
- Complement direct: Nu te-ai văzut în telefon?
- Complement prepozițional: Vorbește despre sine.
- Nume predicativ: Caietul este pentru sine.
- Circumstanțial de loc: Ea l-a dus lângă sine.
- Circumstanțial de scop: Citește pentru sine.
2. CAZUL DATIV:
- Complement indirect: Mi-am spus în gând tot discursul.
- Complement indirect posesiv: Mi-am pierdut fularul. (= fularul meu)
- Complement prepozițional: A reușit mulțumită sieși.
- Atribut: Încrederea în sine l-a condus la victorie.
Pronumele reflexiv fără funcție sintactică = când intră în componența verbului:
- Ea se gândește la vacanță.
Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!