Limba română // #GrigoreVieru

ssssss.png

Momente din viața lui Vieru:

  • În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.[12]
  • Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
  • Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.
  • În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor – Grigore Vieru.[13]
  • În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija, merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
  • În 1994 neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat Deșteaptă-te, române și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura și arta următoarele:
Reclame

Top 10 citate – Mihai Eminescu

mihai.png

  1. Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții.
  2. Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicație falsă.
  3. Egalitatea nu există decât în matematică.
  4. Caracterul însă al unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul.
  5. Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.
  6. Geniul, în zdreanță sau în veșminte aurite, tot geniu rămâne.
  7. De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem.
  8. Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere.
  9. Ideea valorii este foarte relativă, căci fiecare o măsoară după interesul său.
  10. Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul.

Marin Preda

preda

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un scriitor român postbelic și directorul editurii „Cartea Românească”. Marin Preda a fost un fervent opozant al regimului comunist, mai multe voci confirmând că scriitorul i-a spus lui Nicolae Ceaușescu „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid” în anii ’70.

Lista selectivă a operelor:

  •     1948 – Întâlnirea din pământuri, roman
  •     1949 – Ana Roșculeț
  •     1952 – Desfășurarea
  •     1955 – Moromeții, roman, volumul I
  •     1956 – Ferestre întunecate
  •     1959 – Îndrăzneala
  •     1963 – Risipitorii, roman
  •     1967 – Moromeții, roman, volumul II
  •     1968 – Intrusul, roman
  •     1972 – Imposibila întoarcere, roman
  •     1972 – Marele singuratic, roman
  •     1973 – Întâlnirea din pământuri, roman (ediția a 2-a)
  •     1975 – Delirul, roman
  •     1977 – Viața ca o pradă, roman
  •     1980 – Cel mai iubit dintre pământeni, roman

TEST – scriitori români

test

Ce operă de referință a scris Ion Luca Caragiale?

  1. O scrisoare pierdută
  2. Pădurea spânzuraților
  3. Suflete tari

Pe ce dată s-a născut Mihai Eminescu?

  1. 15 decembrie 1850
  2. 15 iunie 1889
  3. 15 ianuarie 1850

Completează următoarele versuri (Luceafărul – Mihai Eminescu):

A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
………………………………………….

  1. O prea frumoasă fată.
  2. O bună și frumoasă fată.
  3. Cum n-a exitat vreodată

Unde s-a născut Ion Creangă?

  1. Ipotești
  2. Humulești
  3. Botoșani

Cine a scris romanul ION?

  1. Marin Preda
  2. Mihail Sadoveanu
  3. Liviu Rebreanu

 

Răspuns:  1, 3, 1, 2, 3

Liviu Rebreanu

liviu rebr

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Austro-Ungaria – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, România) a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.

Nuvele

  • Proștii (1910)
  • Catastrofa (1921)
  • Norocul (1921)
  • Cuibul visurilor (1927)
  • Cântecul lebedei (1927)
  • Ițic Ștrul, dezertor (1932)

Romane sociale

  • Ion (1920)
  • Crăișorul (1929)
  • Răscoala (1932)
  • Gorila (1938)

Romane psihologice

  • Pădurea spânzuraților (1922)
  • Adam și Eva (1925)
  • Ciuleandra (1927)
  • Jar (1934).

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu a fost un poet, scriitor și eseist romând, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Opere:

Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatură și Artă

O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatură

Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului

11 elegii, 1966, Editura Tineretului

Roșu vertical, 1967

Alfa, 1967, Editura Tineretului

Oul și sfera, 1967, Editura pentru Literatură

Necuvintele, 1969, Editura Tineretului

Un pământ numit România, 1969, Editura Militară

În dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu

▪ Poezii, 1970, Editura Albatros

Măreția frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea

Clar de inimă, 1973, Editura Junimea

Starea poeziei, 1975, Editura Minerva

Epica Magna, 1978, Editura Junimea

Opere imperfecte, 1979, Editura Albatros

Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla

Noduri și semne, 1982, Editura Cartea Românească

Strigarea numelui, 1983, Editura Facla

▪ Antimetafizica

Ion Creangă

ion creanga

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud. Neamţului – d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Opere:

  • Capra cu trei iezi (1875)
  • Dănilă Prepeleac (1876)
  • Fata babei și fata moșneagului (1877)
  • Făt Frumos, fiul iepei (1877)
  • Povestea lui Harap-Alb (1877)
  • Ivan Turbincă (1878)
  • Povestea unui om leneș (1878)
  • Punguța cu doi bani (1875)
  • Soacra cu trei nurori (1875)
  • Acul și barosul (1874)
  • Cinci pâini (1883)
  • Inul și cămeșa (1874)
  • Ion Roată și Cuza-Vodă (1882)
  • Moș Ion Roată și Unirea (1880)
  • Păcală (1880)
  • Prostia omenească (1874)
  • Ursul păcălit de vulpe (1880) etc.

Mihail Sadoveanu (1880 – 1961)

mihail.jpg

Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori români ai secolului al XX-lea.

Opera sa cuprinde povestiri, nuvele și romane.

Temele esențiale ale creației sadoveniene sunt: istoria (Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor etc), viața satului românesc (Hanu Ancuței, Baltagul etc), natura (Dumbrava minunată, Împărăția apelor), condiția umană (Locul unde nu s-a întâmplat nimic).

Scris în numai șaisprezece zile, Baltagul a apărut în anul 1930. Romanul este considerat o capodoperă a prozei românești, îndeosebi pentru concizia, dinamismul și armonia compoziției.

George Bacovia

bacovia.pngGeorge Bacovia a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Operele principale:

  • Plumb, București, 1916
  • Scîntei galbene, Bacău, 1926
  • Bucăți de noapte, București, 1926
  • Poezii, București, 1929
  • Cu voi…, București, 1930
  • Poezii, prefață de Adrian Maniu, București, 1934
  • Comedii în fond, București, 1936
  • Opere, București, 1944
  • Stanțe burgheze, București, 1946
  • Poezii, București, 1956 (ediție revăzută și adăugită de autor, 1957)
  • În 1923 a fost premiat de Ministerul Artelor pentru volumul Plumb.
  • În 1925 primește premiul pentru poezie al Societăți Scriitorilor Români, ex aequo împreună cu Lucian Blaga
  • În 1934 Premiul Național de poezie este acordat lui George Bacovia și lui Tudor Arghezi

Vasile Alecsandri (1818 – 1890)

alecsandri.jpg

Scriitorul aparține generației de revoluționari de la 1848.

Opera sa curpinde poezie, proză și teatru. A fost un scriitor militant, participând activ la evenimentele politice importante ale vremii sale.

A exprimat, în versuri patriotice (Deșteptarea României), gândurile și sentimentele generației sale.

Imn lui Ștefan cel Mare a apărut în Convorbiri literare, la 15 august 1871, fiind scris special pentru serbarea de la Putna.