Marin Preda

preda

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un scriitor român postbelic și directorul editurii „Cartea Românească”. Marin Preda a fost un fervent opozant al regimului comunist, mai multe voci confirmând că scriitorul i-a spus lui Nicolae Ceaușescu „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid” în anii ’70.

Lista selectivă a operelor:

  •     1948 – Întâlnirea din pământuri, roman
  •     1949 – Ana Roșculeț
  •     1952 – Desfășurarea
  •     1955 – Moromeții, roman, volumul I
  •     1956 – Ferestre întunecate
  •     1959 – Îndrăzneala
  •     1963 – Risipitorii, roman
  •     1967 – Moromeții, roman, volumul II
  •     1968 – Intrusul, roman
  •     1972 – Imposibila întoarcere, roman
  •     1972 – Marele singuratic, roman
  •     1973 – Întâlnirea din pământuri, roman (ediția a 2-a)
  •     1975 – Delirul, roman
  •     1977 – Viața ca o pradă, roman
  •     1980 – Cel mai iubit dintre pământeni, roman
Anunțuri

TEST – scriitori români

test

Ce operă de referință a scris Ion Luca Caragiale?

  1. O scrisoare pierdută
  2. Pădurea spânzuraților
  3. Suflete tari

Pe ce dată s-a născut Mihai Eminescu?

  1. 15 decembrie 1850
  2. 15 iunie 1889
  3. 15 ianuarie 1850

Completează următoarele versuri (Luceafărul – Mihai Eminescu):

A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
………………………………………….

  1. O prea frumoasă fată.
  2. O bună și frumoasă fată.
  3. Cum n-a exitat vreodată

Unde s-a născut Ion Creangă?

  1. Ipotești
  2. Humulești
  3. Botoșani

Cine a scris romanul ION?

  1. Marin Preda
  2. Mihail Sadoveanu
  3. Liviu Rebreanu

 

Răspuns:  1, 3, 1, 2, 3

Liviu Rebreanu

liviu rebr

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Austro-Ungaria – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, România) a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.

Nuvele

  • Proștii (1910)
  • Catastrofa (1921)
  • Norocul (1921)
  • Cuibul visurilor (1927)
  • Cântecul lebedei (1927)
  • Ițic Ștrul, dezertor (1932)

Romane sociale

  • Ion (1920)
  • Crăișorul (1929)
  • Răscoala (1932)
  • Gorila (1938)

Romane psihologice

  • Pădurea spânzuraților (1922)
  • Adam și Eva (1925)
  • Ciuleandra (1927)
  • Jar (1934).

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu a fost un poet, scriitor și eseist romând, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Opere:

Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatură și Artă

O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatură

Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului

11 elegii, 1966, Editura Tineretului

Roșu vertical, 1967

Alfa, 1967, Editura Tineretului

Oul și sfera, 1967, Editura pentru Literatură

Necuvintele, 1969, Editura Tineretului

Un pământ numit România, 1969, Editura Militară

În dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu

▪ Poezii, 1970, Editura Albatros

Măreția frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea

Clar de inimă, 1973, Editura Junimea

Starea poeziei, 1975, Editura Minerva

Epica Magna, 1978, Editura Junimea

Opere imperfecte, 1979, Editura Albatros

Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla

Noduri și semne, 1982, Editura Cartea Românească

Strigarea numelui, 1983, Editura Facla

▪ Antimetafizica

Ion Creangă

ion creanga

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud. Neamţului – d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Opere:

  • Capra cu trei iezi (1875)
  • Dănilă Prepeleac (1876)
  • Fata babei și fata moșneagului (1877)
  • Făt Frumos, fiul iepei (1877)
  • Povestea lui Harap-Alb (1877)
  • Ivan Turbincă (1878)
  • Povestea unui om leneș (1878)
  • Punguța cu doi bani (1875)
  • Soacra cu trei nurori (1875)
  • Acul și barosul (1874)
  • Cinci pâini (1883)
  • Inul și cămeșa (1874)
  • Ion Roată și Cuza-Vodă (1882)
  • Moș Ion Roată și Unirea (1880)
  • Păcală (1880)
  • Prostia omenească (1874)
  • Ursul păcălit de vulpe (1880) etc.

Mihail Sadoveanu (1880 – 1961)

mihail.jpg

Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori români ai secolului al XX-lea.

Opera sa cuprinde povestiri, nuvele și romane.

Temele esențiale ale creației sadoveniene sunt: istoria (Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor etc), viața satului românesc (Hanu Ancuței, Baltagul etc), natura (Dumbrava minunată, Împărăția apelor), condiția umană (Locul unde nu s-a întâmplat nimic).

Scris în numai șaisprezece zile, Baltagul a apărut în anul 1930. Romanul este considerat o capodoperă a prozei românești, îndeosebi pentru concizia, dinamismul și armonia compoziției.

George Bacovia

bacovia.pngGeorge Bacovia a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Operele principale:

  • Plumb, București, 1916
  • Scîntei galbene, Bacău, 1926
  • Bucăți de noapte, București, 1926
  • Poezii, București, 1929
  • Cu voi…, București, 1930
  • Poezii, prefață de Adrian Maniu, București, 1934
  • Comedii în fond, București, 1936
  • Opere, București, 1944
  • Stanțe burgheze, București, 1946
  • Poezii, București, 1956 (ediție revăzută și adăugită de autor, 1957)
  • În 1923 a fost premiat de Ministerul Artelor pentru volumul Plumb.
  • În 1925 primește premiul pentru poezie al Societăți Scriitorilor Români, ex aequo împreună cu Lucian Blaga
  • În 1934 Premiul Național de poezie este acordat lui George Bacovia și lui Tudor Arghezi

Vasile Alecsandri (1818 – 1890)

alecsandri.jpg

Scriitorul aparține generației de revoluționari de la 1848.

Opera sa curpinde poezie, proză și teatru. A fost un scriitor militant, participând activ la evenimentele politice importante ale vremii sale.

A exprimat, în versuri patriotice (Deșteptarea României), gândurile și sentimentele generației sale.

Imn lui Ștefan cel Mare a apărut în Convorbiri literare, la 15 august 1871, fiind scris special pentru serbarea de la Putna.

George Coșbuc

cosbuc

George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud — d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost un poet român din Transilvania. S-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica unui preot greco-catolic. Copilăria şi-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărăşia basmelor povestite de mama sa. Primele noţiuni despre învăţătură le primeşte de la ţăranul Ion Guriţă, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coşbuc auzise “că ştie poveşti”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coşbuc învaţă a citi încă de la vârsta de cinci ani.

George Coşbuc este cunoscut de cei mai mulţi dintre noi prin poeziile sale, fiind considerat „vocea ţărănimii“. Puţini ştiu însă că, la vârsta de 7 ani, George Coşbuc deja ştia să scrie şi să citească, iar în clasa a IV-a avea deja scrise 160 de poezii. La maturitate, s-a arătat fascinat de Divina Comedie a lui Dante, făcând chiar propriul „plan” al infernului.

George Coşbuc este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români. Deşi au trecut aproape 100 de ani de la moartea sa, foarte multe detalii despre viaţa sa au rămas ascunse în scrisori, manuscrise şi cărţi vechi. „Cu faţa palidă, ochii expresivi şi zâmbetul melancolic, trăda încă de atunci pe poetul adânc gânditor, pe care aproape întotdeauna îl vedeai şi îl găseai notând sau cetind scriitori vechi şi noi”, notează Virgil Şotropa într-una din revistele Arhiva Someşană.

Citeste mai mult: adev.ro/of4dk3

Ion Luca Caragiale

img_0797

        Ion Luca Caragiale s-a nascut pe data de 29 spre 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale, astazi numit Ion Luca Caragiale.

        In anul 1873 primele incercari literare ale lui Ion Luca Caragiale i.au fost publicate in revista „Ghimpele” semnand cu pseudonimul „Car si Palicar”.Semneaza cu numele sau, pentru prima oara in „Revista Contemporana”, poemul „Versuri”.       

        El a fost corector al ziarului „Unirea democratica”.In 1887, impreuna cu Mihai Eminescu incepe colaborarea la „Timpul”.Pentru scurt timp el este revizor scolar in Arges-Valcea.

        In 1884 se joaca in permiera opera bufa „Hatmanul Baltag” scrisa impreuna cu Iacob Negruzzi.

        In 1896 apare volumul „Schite usoare”.Tot atunci conduce revista „Epoca Literara” avandu-l ca secretar pe St.O.Iosif.

        In 1901 I.l.Caragiale implineste 25 de ani de activitate literara si publica volumul „Momente”.In anul 1910, la Editura „Adevarul” se tipareste volumul „Schite noua” .