Diseară sau deseară?

Fundal-Alb.jpg

 

Am fost întrebați de foarte mulți dintre voi, care este forma corectă dintre adverbele ,,deseară” sau ,,diseară”? Până în 2005, singura variantă corectă și acceptată era ,,deseară”, de altfel , această variantă era justificată, deoarece cuvântul era compus din prepoziţia de şi substantivul seara.

Noile norme din DOOM2, după 2005, pun în evidență și forma ,,diseară”, care, dacă ne luăm după pronunție este mult mai ușoară de rostit. Acum, recomandarea specialiștilor este folosirea cuvântului ,,diseară”, acest lucru se poate observa și în DOOM2, unde, ,,diseară” trece în fața cuvântului ,,deseară” ca variantă preferată (!diseară / deseară).

Astfel, este corect să folosim ambele forme.

Putem spune:

  • Diseară îmi voi pregăti ghiozdanul pentru noul an școlar, dar și Cred că voi lua o pauză deseară de la învățat.
Anunțuri

Adverbul

advb.png

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv, o interjecție sau un adverb și arată, în mod obișnuit, modul acțiunii, al stării sau al însușirii, o caracteristică ori împrejurarea în care se săvârsește o acțiune:

  • Merge repede. Vine mâine. (verb)
  • Hai acolo. (interjecție)
  • Este destul de înaltă. (adjectiv)

După înțeles:

  • de mod: așa, altfel, da, nu, ba, cum etc.
  • de loc: aici, acolo, sus, jos etc.
  • de timp: astăzi, mâine, niciodată etc.
  • de scop: dinadins, înadins
  • concesive: tot, totuși

După structură:

  • simple: sus, aici, atunci, mai, ieri, jos, încet, cam etc.
  • compuse: niciodată, devreme, harcea-parcea, astă-vară etc.

După proveniență:

  • primare: iar, sus, jos, mai, ca, da, nu etc.
  • provenite din alte părți de vorbire: prin schimbarea valorii morfologice (dimineață, ziua, toamna, lumea, frumos, urât, ce, cât, poate, deschis etc.), prin derivare cu sufix (prietenește, voinicește, bărbătește, realmente, binișor etc.)

Gradele de comparație:

  • pozitiv: bine
  • comparativ: de egalitate – la fel de bine, de superioritate – mai bine, de inferioritate – mai puțin bine
  • superlativ: relativ – cel mai bine/cel mai puțin binem absolut – foarte bine/foarte puțin bine

OBSERVAȚIE: Nu toate adverbele au grade de comparație.