Propoziția subordonată atributivă (AT)

pa.jpg

Atributiva este subordonata care îndeplinește în frază fncția sintactică de atribut pe lângă un substantiv sau sbtituit al acestuia (pronume, numeral) din propoziția regentă.

Am urmat sfatul dat. (atribut)

Am urmat sfatul1 / (ce) ni l-a dat.2/ (AT)

Întrebări: care?, ce fel de?, cât?, câți?, câte?, al (a, ai ale) cui?

Atributiva este de mai multe feluri:

a) Izolată sau eplicativă (nu exprimă ceva absolut necesar, aduce doar o explicație suplimentară):

M-am întâlnit cu Mihai1,/ (pe care) nu-l văzusem de mult.2/

b) Neizolată sau determinativă (exprimă ceva absolut necesar pentru identificarea sau calificarea termenului regent):

Cartea1a/ (pe care) am citit-o2/ mi-a plăcut foarte mult.1b/

Termeni regenți:

  • Substantiv: El este băiatul1a / (pe care) l-am lăudat.2/
  • Pronume: Acela1a / (care) învață2 / știe.1b/
  • Numeral: Al doilea,1a / (care) a întârziat,2 / a avut mai mult de așteptat.1b.

Elemente relaționale:

a) Pronume relativ: care, cine, ce, cât, de, în cazuri diferite:

Elevul1a / (care) învață2 / știe.1b/

b) Adverbe relative: unde, cum, când, cât:

Aceasta este școala1 / (unde) am învățat.2/

c) Conjuncții subordonatoare: că, că, ca … să, dacă:

A luat hotărârea1 / (să) plece.2/

d) Locuțiuni conjuncționale subordonatoare: de să, până să:

A făcut un chef1 / (de să)-l pomenească toți.2/

 

Atributiva stă numai după regentă sau poate fi intercalată, cu condiția să-i urmeze termenului regent.

SURSA: LIMBA ROMÂNĂ: GRAMATICĂ, FONETICĂ, VOCABULAR, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE. IOAN POPA, MARINELA POPA, ED. NICULESCU.
Anunțuri