Prepoziția ,,ca” sau ,,precum” vs. decât

Când este subordonat al adjectivului sau al adverbului, grupul format din prepoziția ,,ca” sau ,,precum” și un nominal se analizează, potrivit GALR și GBLR, ca un complement comparativ, întrucât este cerut obligatoriu de o marcă de gradare (la fel de, tot atât de, tot așa de), ce poate fi subînțeleasă:

  • Ion este (la fel de) deștept ca fratele lui.
  • Ion învață (la fel de) bine ca fratele lui.

Decât se utilizează numai pentru exprimarea complementului comparativ, care ajută la realizarea unei comparații de inegalitate și care este impus de mărcile gradării mai, mai puțin;

  • mai (puțin) bun decât tine
  • mai (puțin) bine decât tine.
Reclame

Sursa: Gramatica limbii române pentru gimnaziu

Complementul circumstanțial de scop

Complementul circumstanțial de scop este partea secundară de propoziție care arată scopul unei acțiuni.

Întrebări: în ce scop?

Complementul circumstanțial de scop determină:

  • un verb: În scopul scrierii unei compuneri, am citit un articol.
  • o locuțiune verbală: A luat-o la picior spre a nu întârzia.
  • Interjecție: Haide la plimbare!

Complementul circumstanțial de scop se exprimă prin:

  • substantiv:

a) în cazul acuzativ cu prepozițiile după, pentru, spre, în, la: Discutăm pentru găsirea unei soluții.

b)  genitiv

– locuțiuni prepoziționale în scopul, cu scopul, în vederea: V-am chemat în vederea discutării referatului.

– locuțiune adverbială de scop: De asta te-am căutat, ca să-ți transmit vestea.

  • pronume

a) în cazul acuzativ

– cu prepoziție: examenul de capacitate este dificil și pentru acesta am citit sute de pagini.

b) genitiv

– cu locuțiune prepozițională: Mâine, am un concurs de literatură pe școală și în vederea acestuia am citit două romane.

  • numeral cu valoare substantivală

a) acuzativ

– cu prepoziție: Am trei teze și pentru cele trei am studiat serios.

b) genitiv

– cu locuțiune prepozițională: Am două lucrări la biologie și în vederea celor două am luat o carte de la bibliotecă.

  • verb la modul:

– infinitiv:  A mers la cabinet spre a consulta un dicționar.

– supin: S-a pregătit pentru arat.

 

 

 

Complementul circumstanțial de cauză

Complementul circumstanțial de cauză este partea secundară de propoziție care arată cauza unei acțiuni , a unei stări sau a unei însușiri.

Complementul circumstanțial de cauză determină:

  • un verb: Tremură de emoție.
  • o locuțiune verbală: Nu și-a dat seama de greșeală din cauza neatenției.
  • un adjectiv: Era roșu din pricina furiei.

Complementul circumstanțial de cauză se exprimă prin:

  • substantiv:

a) în cazul acuzativ cu prepozițiile de, din, dintru, pentru: Am spart paharul dintr-o greșeală.

– locuțiune prepozițională  din cauză de, din pricină de: Nu s-a îngrijit din cauză de neglijare a propriei persoane.

b) genitiv

– locuțiuni prepoziționale din cauza, din pricina: A întârziat din cauza ploii.

  • locuțiune adverbială de cauză: Plouă și de aceea stau acasă.
  • adverb precedat de prepoziție: De bine ce trăiește, n-are nici haine.
  • pronume

a) în cazul acuzativ

– cu prepoziție: Nu moare din asta.

b)  genitiv

– cu locuțiune prepozițională: Din pricina lui, am necazuri.

  • numeral cu valoare substantivală

a) acuzativ

– cu prepoziție: Pentru cei doi te-a pedepsit.

b) genitiv

– cu locuțiune prepozițională: A pierdut din pricina amândurora.

  • verb la modul:

– gerunziu: Începând vântul, ne-am întors acasă.

  • Adjectiv cu prepoziție sau locuțiune prepozițională:

a) propriu-zis: A plâns de bucuros.

b) provenit din participiu: I-a venit rău de nemâncat.

c) pronominal posesiv: Am pierdut meciul din cauza voastră.

Complementul circumstanțial de mod

Complementul circumstanțial de mod este partea secundară de propoziție care arată felul în care se desfășoară o acțiune sau felul în care se înfățișează o stare, o însușire.

Întrebări: cum?, în ce fel:, în ce mod?, în ce chip? cât?

Complementul circumstanțial de mod determină:

  • un verb: Mihai lucrează cu atenție.
  • o locuțiune verbală: A băgat de seamă greșeala cu ușurință.
  • o interjecție: Hai repede!
  • un adjectiv: Era frumosă ca o floare.
  • un adverb: Ne-am distrat destul de bine.

Complementul circumstanțial de mod se exprimă prin:

  • substantiv:

a) în cazul acuzativ:

– cu prepoziție: Învață cu plăcere.

– locuțiune prepozițională în chip: S-a mascat în chip de prinț.

b) dativ

– cu prepoziție: Cânta asemenea privighetorii.

  • locuțiune adverbială de mod: Timpul trece pe nesimțite.
  • adverb de timp: Maria învață bine.
  • pronume

a) în cazul acuzativ

– cu prepoziție: George este mai înalt ca tine.

b)  dativ

– cu prepoziție: Băiatul se purta asemenea alor săi.

  • numeral cu valoare substantivală

a) acuzativ

– cu prepoziție: Băiatul este mai inteligent decât cei trei.

b) dativ

– cu prepoziție: Mihnea se poartă asemenea celor doi.

Cu valoare adverbială: A muncit înzecit.

  • verb la modul:

– infinitiv: A vorbit fără a se gândi.

– gerunziu: Vine alergând.

  • Interjecție: Merge lipa-lipa.

Complementul circumstanțial de timp

Complementul circumstanțial de timp este partea secundară de propoziție care arată timpul în care se desfășoară acțiunea.

Întrebări: când?, de când?, până când?, cât timp?

Complementul circumstanțial de timp determină:

  • un verb: Ne-a vizitat ieri.
  • o locuțiune verbală: Și-a adus aminte de ea ieri.
  • o interjecție: Iată acum alt exemplu.
  • Un adjectiv: Anca este bolnavă de alaltăieri.

Complementul circumstanțial de timp se exprimă prin:

  • substantiv:

a) în cazul acuzativ:

– cu prepoziția: A plecat într-o zi de primăvară.

– locuțiune prepozițională: A pornit la drum înainte de sosirea colegilor.

b) genitiv

– cu prepoziție: A sosit înaintea mamei.

– locuțiune prepozițională: De-a lungul timpului s-a schimbat.

  • locuțiune adverbială de timp: Ne întâlneam din când în când.
  • Adverb de timp cu sau fără prepoziție: Vino mâine!
  • pronume

a) în cazul acuzativ:

– cu prepoziție: A sosit după el.

-locuțiune prepozițională: El a plecat înainte de acesta.

b)  genitiv

– cu prepoziție: Ion a sosit înaintea lui.

– locuțiune prepozițională: A lipsit o zi și pe parcursul acesteia a pierdut cinci ore de curs.

  • numeral cu valoare substantivală

a) acuzativ

– cu prepoziție: A ajuns după cei doi.

– locuțiune prepozițională: A pornit la drum înainte de cei doi.

b) genitiv

– cu prepoziție: Maria a ajuns înaintea amândurora.

– locuțiunea prepozițională: A jucat două meciuri și de-a lungul celor două a înscris cinci goluri.

  • verb la modul:

– infinitiv: A plecat înainte de a răsări soarele.

– gerunziu: Ajungând acasă, s-a dihnit.

  • Adjectiv:

-propriu-zis: De tânără, picta.

– pronominal posesiv în acuzativ precedat de prepoziția înaintea: A plecat înaintea mea.