#RecomandăriVCG

Reclame
  1. La cinci pasi de tine – Rachael Lippincott, Mikki Daughtry

O puteți achiziționa cu preț redus accesând linkul: http://s9.ro/ozp

2. Arta subtilă a nepăsarii – Mark Manson

O puteți achiziționa accesând linkul: http://s9.ro/ozq

3. N sau M – Agatha Christie

O puteți achiziționa accesând linkul: http://s9.ro/ozr

4. Dincolo de limita aceasta biletul își pierde valabilitatea – Romain Gary

O puteți achiziționa accesând linkul: http://s9.ro/ozs

5. Ugly Love. Despre fața urată a iubirii – Colleen Hoover

O puteți achiziționa accesând linkul: http://s9.ro/ozt

Reclame
Reclame

Bun simț sau bun-simț?

bun simt

Dacă vreodată ți-ai pus întrebarea care este forma corectă a acestei structuri, află că ambele forme sunt corecte, dar au înțelesuri diferite, așadar vom face o diferențiere cu ajutorul prietenului nostru DOOM2 pentru a le deosebi când le vom mai folosi:

  • bun simț = bună intuiție (ex.: Are un bun simț al culorilor.)
  • bun-simț = decență ( ex.: Se poartă cu bun-simț.)

Termeni tehnici și științifici

nett.jpg

Limbajul tehnic conține cuvinte și expresii folosite în diferite domenii ale tehnicii: bielă, sistem de suspensie, strat fotosensibil, șasiu etc.

Limbajul științific conține cuvinte și expresii folosite în diferite domenii ale științei (lingvistică, biologie, fizică, chimie, matematică etc): adjectiv, aparat locomotor, electron, fotosinteză.

Unele cuvinte pot aparține atât limbajului tehnic, cât și celui științific: segment, cilindru, tensiune etc.

Elemente de jargon și argou

ele.jpg

Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de reprezentanții anumitor grupuri sociale cu intenția de a evita exprimarea simplă, proprie oamenilor de rând: bon jour (bonjour), adiaforie (indiferență), madam (doamnă), mon cher (dragul meu).

Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restânse din lumea interlopă (hoți, borfași) sau alte grupuri sociale de elevi, studenți, militari: biștari („bani”), ciordi („a fura”), dirig („diriginte”) etc.

 

Sursa: Limba română. Gramatică. Fonetică. Vocabular. Ortografie și ortoepie. Ioan Popa, Marinela Popa, Ed. NICULESCU

Regionalismele

re.jpg

Regionalismele sunt cuvintele și faptele de limbă, de natură fonetică și gramaticală, specifice vorbirii dintr-o anumită regiune.

a) lexicalecuvinte folosite numai într-o anumită regiune a țării, având deci o arie de circulație restrânsă: bai (,,supărare”), curechi („varză”), barabulă („cartofi”);

b) foneticeforme cu o circulație mai restânsă ale unor cuvinte de uz general, diferența față de norma literară constând doar în pronunțarea specifică zonei geografice limitate: barbat („bărbat”), bage („bade”), desște („degete”).

c) gramaticaleforme flexionare și structuri sintactice specifice unei anumite regiuni și sunt: 

  • morfologiceo făcut, o fost, a mele;
  • sintacticeei scrie, e toți etc.

d) semantice sau de sensconțin unele sensuri folosie numai în anumite regiuni ale țării: carte (scrisoare).

 

Sursa: Limba română. Gramatică. Fonetică. Vocabular. Ortografie și ortoepie. Ioan Popa, Marinela Popa, Ed. NICULESCU