COMPLETIVA PREPOZIȚIONALĂ (CPrep.)

COMPLETIVA PREPOZIȚIONLĂ

De regulă, se află după regentă. Topica poate fi modificată pentru accentuare. Nu se separă prin virgulă de regent. Se pune virgulă, când este antepus și reluat pentru insistență.

EXPANSIUNE: Se mira1/că a reușit2/. (1 – PP, 2 – CPrep)

CONTRAGERE: Se mira de reușita fetei.

TERMENI REGENȚI:

1. Verb: Se temea1/nu va ajunge la timp2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

2. Adjectiv: Ei sunt capabili1/îl susțină2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

3. Interjecție: Vai1/de cine a râs2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

ELEMENTE DE RELAȚIE

1. Conjuncții (că, dacă, ca… să)/locuțiuni conjuncționale subordonatoare:

  • Mama se gândea1/va veni copilul acasă2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

2. Pronume relativ:

  • El este vinovat1/de ce s-a întâmplat2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

3. Adverbe relative (cum, când, unde):

  • Mă refer1/cum aș putea veni2/. (1 – PP, 2 – CPrep.)

COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL

Partea secundară de propoziție arătând obicetul care este ținta acțiunii sau pentru care acționează autorul unei fapte.

  • Grup alcătuit din PREPOZIȚIE + substantiv, pronume, numeral.
  • Răpunde la întrebările: Pentru cine? Pentru ce? Despre cine? Despre ce? De cine? De ce? La cine? La ce? Etc.

Părțile de vorbire cu funcție sintactică de complement prepozițional stau:

  1. În cazul acuzativ: El se apără de vecini.
  2. În cazul genitiv cu prepoziția asupra: S-a năpustit asupra lor.

Observație: Atenție la analiza a două tipui de construcții prepoziționale necircumstanțiale cu prepoziția ,,pe”, ,,la” fiecare cu câte două organizări diferite:

  1. El îi ajută pe vecini. (CD)
  2. El se bazează pe vecini. (CP)
  3. El îi supără pe vecini. (CD)
  4. El se supără pe vecini. (CP)
  • ,,Pe vecini” funcționează în 1,3 drept complement direct, iar în 2,4 drept complement prepozițional. Diferența provine din calitatea sintactică a verbului regent: a se baza, a se supăra, spre deosebire de a ajuta, a supăra, sunt reflexive obligatoriu, trăsătură care face imposibilă construcția acestora cu un complement direct.

Confuzia dintre complementul prepozițional și complementul indirect (dativ) atunci când apare prepoziția ,,la” poate fi evitată, deoarece prepoziționalul nu poate fi dublat de clitic.

  • Dăruiesc cărți la două domnișoare./Le dăruiesc cărți la două domnișoare. (Complement indirect, poate fi dublat de clitic)
  • Mă gândesc la două cărți. (complement prepozițional, nu poate fi dublat de clitic – GREȘIT: Le mă gândesc la două cărți.)

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame