Doi de i sau doi i?

 

doi i.png

Atunci când dorim să îi corectăm pe cei din jur și le oferim și explicația folosirii regulii, trebuie să fim atenți pentru a nu pica tocmai noi in capcană:

Regula spune că numeralele mai mici de 20 nu sunt urmate de prepoziția de, dar în acest caz rostul adevărat al lui de în aceste expresii este acela de a arăta că e vorba de un plural la substantivele care n-au o formă specială pentru plural; prepoziţia îndeplineşte o funcţie morfologică.

Considerare versus considerație

considerare

Cuvintele considerare și considerație în aparență sunt sinonime, dar există o conform DOOM2 și DEX o delimitare, mai precis atunci când le folosim în componența unor expresii:

  • CONSIDERÁRE s. f. Acțiunea de a (se) considera și rezultatul ei; studiu, examinare; considerație. ◊ Expr. A avea (sau a lua) în considerare = a ține seama de…, a avea în vedere. – V. considera.
  • CONSIDERÁȚIE, considerații, s. f. 1. Stimă, respect. 2. Motiv, considerent, rațiune. ◊ Expr. A avea (sau a lua) în considerație = a ține seama de…, a avea în vedere. 3. Părere, idee, reflecție. [Var.: considerațiúne s. f.] – Din fr. considération, lat. consideratio, -onis.

Virgula înainte sau după iar?

virgula iar.png

Cuvântul iar are dublă valoare morfologică, de aceea trebuie să știm când și unde punem virgula:

  • atunci când este conjuncție vom pune virgulă înainte de introducerea acestuia în propoziție/frază (ex.: Ana merge la mare, iar Andrei la munte.)
  • atunci când este adverb nu necesită întotdeauna virgulă, acest lucru depinde de contextul proproziției (ex.: Mihai a venit iar la școală nepregătit.
Reclame

Fan sau fană?

fan

Inspirați fiind de melodia lui Randi – Fana mea, am căutat în DOOM2, cât și în DEX, dacă chiar există varianta feminină a cuvântului fan sau este doar o adaptare în limbajul cotidian.

În urma acestei verificari am constat că nu există sub forma de substantiv feminim, ci exclusiv masculin, așadar, vom folosi pentru orice gen cuvântul fan, iar cuvântul fana, având alt sens:

*fan s. m., pl. fani

!faná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se faneáză

FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner.