COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL – SUBORDONARE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Se subordonează:

  • Unui verb la mod personal: El se teme de boală.
  • Unei forme verbale nepersonale:

a) Gerunziu: Temându-se de părinți, a mers.

b) Infinitiv: Până a se gândi la examen, are și alte griji.

  • Unui adjectiv: Am întâlnit părinți capabili de sacrificiu.
  • Unui adverb: Locuiește aproape de serviciu.
  • Unei interjecții: Vai de noi!
  • Unei locuțiuni verbale: Îmi aduc aminte de ea.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Partea secundară de propoziție arătând obicetul care este ținta acțiunii sau pentru care acționează autorul unei fapte.

  • Grup alcătuit din PREPOZIȚIE + substantiv, pronume, numeral.
  • Răpunde la întrebările: Pentru cine? Pentru ce? Despre cine? Despre ce? De cine? De ce? La cine? La ce? Etc.

Părțile de vorbire cu funcție sintactică de complement prepozițional stau:

  1. În cazul acuzativ: El se apără de vecini.
  2. În cazul genitiv cu prepoziția asupra: S-a năpustit asupra lor.

Observație: Atenție la analiza a două tipui de construcții prepoziționale necircumstanțiale cu prepoziția ,,pe”, ,,la” fiecare cu câte două organizări diferite:

  1. El îi ajută pe vecini. (CD)
  2. El se bazează pe vecini. (CP)
  3. El îi supără pe vecini. (CD)
  4. El se supără pe vecini. (CP)
  • ,,Pe vecini” funcționează în 1,3 drept complement direct, iar în 2,4 drept complement prepozițional. Diferența provine din calitatea sintactică a verbului regent: a se baza, a se supăra, spre deosebire de a ajuta, a supăra, sunt reflexive obligatoriu, trăsătură care face imposibilă construcția acestora cu un complement direct.

Confuzia dintre complementul prepozițional și complementul indirect (dativ) atunci când apare prepoziția ,,la” poate fi evitată, deoarece prepoziționalul nu poate fi dublat de clitic.

  • Dăruiesc cărți la două domnișoare./Le dăruiesc cărți la două domnișoare. (Complement indirect, poate fi dublat de clitic)
  • Mă gândesc la două cărți. (complement prepozițional, nu poate fi dublat de clitic – GREȘIT: Le mă gândesc la două cărți.)

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

COMPLETIVA DIRECTĂ

Publicat pe de VCGLasă un comentariu
  • Reprezintă o realizare propozițională a complementului direct.
  • Răspunde la întrebările: pe cine? ce?

Exemplu:

PV                     PV

Știu1/pe cine ai întâlnit2/. (CE ȘTIU?)

P1- PP

P2-CD introdusă prin pronumele relativ „pe cine”

              PV                    PV

Citesc1/ce mi-a indicat mama2/. (CE CITESC?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin pronumele relativ „ce”.

Elementele regente:

                                 PV           PV

Un verb predicativ: Știu1/că vei veni2/. (CE ȘTIU?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin conjuncția subordonatoare „că”

                                     PP                         CD

O locuțiune verbală: A băgat de seamă1/că ai lipsit2/. (CE A BĂGAT DE SEAMĂ?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin conjuncția subordonatoare „că”

                                                            PP           CD

O interjecție (uite, iată, iaca, iacătă): Uite1/ce a făcut2/! (CE UITE?)

Elemente de relație:

  • Conjuncții și locuțiuni conjuncționale subordonatoare (că, să, dacă (de), ca…să, cum că, precum că, cum de…)

      PV         PV

El speră1/să meargă în excursie2/. (CE SPERĂ?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin conjuncția subordonatoare „să”

  • Adverbe relative (unde, când, cum, cât, încotro, dincotro)

         PP                           CD

Am uitat1/cum se rezolvă problema2/. (CE AM UITAT?)

  • Pronume și adjective pronominale relative (care, cine, ce, cât, cui)

                     PV             PV

Mihai bănuiește1/cui i-a dat cartea2/. (CE BĂNUIEȘTE MIHAI?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin pronumele relativ „cui”

  PV                                 PV

Am văzut1/pe care elev l-a chemat.2/ (CE AM VĂZUT?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin adjectiv pronominal relativ „pe care”

  • Pronume și adjective pronominale nehotărâte (orice, oricine, oricât, oricare)

PV                               PV

Îl întreba1/pe oricare îl întâlnea2/. (PE CINE ÎNTREBA?)

P1-PP

P2-CD introdusă prin pronumele nehotărât „pe oricare”

  • Completiva directă stă după propoziția de care depinde, în acest caz nu se desparte prin virgulă.
  • Construim CD utilizând UN VERB TRANZITIV: știu, vorbesc, ascult, mănânc, observ, înțeleg…..

Expansiunea și contragerea

      PP                         CD

Ea preferă1/să meargă în drumeție2/.

Ea preferă drumețiile.

           PP                        CD

Elevii au înțeles1/ce a explicat profesorul2/.

Elevii au înțeles explicațiile.

Citesc o carte.

  PP                CD

Citesc1/ce carte vreau2/.

Exerciții:

  1. Identifică propozițiile CD din enunțul de mai jos.

            PV             PV          PV                                  PV

El spune1/că a încercat2/să rezolve problema3/care a apărut4/.

                CE SPUNE?  CE A ÎNCERCAT?  CARE PROBLEMĂ?

P1-PP

P2-CD introdusă prin conjuncția subordonatoare „că”

P3-CD introdusă prin conjuncția subordonatoare „să”

P4-AT introdusă prin pronumele relativ „care”

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

COMPLETIVA INDIRECTĂ

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Completiva indirectă reprezintă o realizare propozițională a complementului indirect. Răspunde la întrebarea: cui?

Exemplu:

  • El i-a oferit flori1/cui a meritat2/. (CUI A OFERIT FLORI?)

P1 – PP;

P2 – CI introdusă prin pronumele relativ „cui”.

  • Eu dau apă1/oricui cere2/. (CUI DAU APĂ?)

P1 – PP;

P2 – CI introdusă prin pronumele nehotărât „oricui”.

Elemente regente                            

  • Un verb predicativ: I-am trimis scrisoarea1/cui am putut2/. (CUI AM TRIMIS?)

P1 – PP;

P2 – CI.

                                                     PV                                                               PN

  • O locuțiune verbală: A dat de veste despre petrecere1/căror colegi îi erau prieteni2/. (CUI A DAT DE VESTE?)

P1 – PP;

P2 – CI introdusă prin adjectiv pronominal relativ „căror”.

                                             PN                          PV

  • Un adjectiv: Acesta este un curs util1/cui îl înțelege2/. (CUI ESTE UTIL?)

P1 – PP;

P2 – CI introdusă prin pronumele relativ „cui”.

                                        PV                                PV

  • Un adverb: Se comportă aidoma1/cui l-a educat.2/ (AIDOMA CUI SE COMPORTĂ?)

P1 – PP;

P2 – CI introdusă prin pronumele relativ „cui”.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

COMPLEMENTUL INDIRECT – DEFINIȚIE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu
  • Partea secundară de propoziție care determină un verb și arată beneficiarul acțiunii.
  • Răspunde la întrebarea: Cui?
  • Verbul regent îi impune complementului indirect cazul dativ.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame