PRONUMELE REFLEXIV

Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asupra cărora se exercită direct sau indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora. Are doar două cazuri: acuzativ și dativ.

FORMELE PRONUMELUI REFLEXIV

  • Nu are forme proprii decât pentru persoana a III-a, la persoanele I și a II-a, reflexivul împrumută formele pronumelui personal; acestea sunt pronume reflexive când au aceeași persoană și același număr cu persoana și cu numărul verbului.

Exemplu:

  • (persoana I, singular) duc (persoana I, singular) la școală.  – pronume reflexiv
  • (persoana I, singular) duce (persoana a III-a, singular) la școală. – pronume personal

CAZURI ȘI FUNCȚII SINTACTICE:

  1. CAZUL ACUZATIV:
  • Complement direct: Nu te-ai văzut în telefon?
  • Complement prepozițional: Vorbește despre sine.
  • Nume predicativ: Caietul este pentru sine.
  • Circumstanțial de loc: Ea l-a dus lângă sine.
  • Circumstanțial de scop: Citește pentru sine.

2. CAZUL DATIV:

  • Complement indirect: Mi-am spus în gând tot discursul.
  • Complement indirect posesiv: Mi-am pierdut fularul. (= fularul meu)
  • Complement prepozițional: A reușit mulțumită sieși.
  • Atribut: Încrederea în sine l-a condus la victorie.

Pronumele reflexiv fără funcție sintactică = când intră în componența verbului:

  • Ea se gândește la vacanță.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame