Autor: VCG

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ arată modul în care vorbitorul percepe obiectul determinat pe o axă a apropierii – depărtării (acest(a)/acel(a)) sau a identității – diferențierii (același – celălalt).

Formele pronumelor și ale adjectivelor pronominale demonstrative de apropiere și de depărtare folosite în limba română standard.

  • Formele: ăsta, ăștia, ăstuia, ăstora, asta, astea, ăsteia, ăstora sunt forme nonliterare.
  • Forma asta devine literară în enunțuri precum: Nu mă așteptam la una ca asta.

Demonstrativul de identitate este format din demonstrativul de depărtare + particula invariabilă -și.

Demonstrativul de diferențiere este tot un cuvânt compus, format dintr-o formă redusă a demonstrativului de depărtare (a)cel(a) + pronumele -alalt, dispărut din limba literară.

Cazuri și funcțiile sintactice

  1. CAZUL NOMINATIV
  • Subiect: Ceilalți au venit.
  • Nume predicativ: Ideile lui sunt aceleași.
  • Apozitie: Cartea, adică aceasta de pe masă, e ruptă.

2. CAZUL ACUZATIV

  • Complement direct: I-am văzut pe aceiași.
  • Complement prepozițional: Mă bazez pe ceilalți în general.
  • Circumstanțial de loc: Am venit la aceasta.
  • Circumstanțial de timp: Am venit odată cu acesta.
  • Circumstanțial de mod: Merg ca aceasta.
  • Circumstanțial de cauză: M-a lovit pentru aceasta.
  • Circumstanțial de scop: Am titularizarea și pentru aceasta studiez.
  • Atribut prepozițional: Caietul de la aceasta mi-a plăcut.

3. CAZUL DATIV

  • Complement indirect: Le-am dat acestora niște prăjituri de casă.

4. CAZUL GENITIV

  • Atribut genitival: Caietul acestuia este subțire.
  • Circumstanțial de loc: Am oprit motocicleta în fața acestuia.
  • Circumstanțial de timp: Am venit la mama înaintea acestuia.

Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul regent: băiatului aceluia, fetei aceleia.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Pronumele și adjectivul pronominal negativ evocă ființe sau obiecte inexistente. Propozițiile care conțin pronume și adjective pronominale negative au verbul la formă negativă:

  • N-a venit nimeni.

FORME ȘI FLEXIUNI

  1. Nimeni

N = Ac. – nimeni

  • Se referă numai la persoane;
  • Se folosește numai ca pronume;
  • Nu are forme distincte de gen.

Exemplu: Nu vine nimeni./N-am văzut pe nimeni.

G = D – nimănui

Exemplu: Nu e treaba nimănui.

2. Nimic

N = Ac. : nimic

  • Se referă la obiecte;
  • Se folosește numai ca pronume;

Exemplu: N-am mâncat nimic.

3. Niciunul

N = AC. – niciunul (singular, masculin), niciuna (singular, feminin), niciunii (masculin, plural), niciunele (plural, feminin)

  • Se referă atât la persoane, cât și la obiecte;
  • Apare atât ca pronume (N-am văzut pe niciunul), cât și ca adjectiv pronominal (N-am văzut niciun copac).

G = D: niciunuia (masculin, singular), niciuneia (feminin, singular), niciunora (plural, feminin și masculin).

FUNCȚII SINTACTICE

  • Subiect: Nimeni nu lipsește.
  • Nume predicativ: Cartea aceasta nu este a nimănui.
  • Complement direct: N-am văzut nimic/pe nimeni.
  • Complement indirect: N-am dat cadouri nimănui.
  • Complement prepozițional: Nu apelează la niciunul.
  • Circumstanțial de mod: Nu arăt ca niciuna dintre ele.
  • Circumstanțial de loc: Nu m-am dus acasă la nimeni.
  • Circumstanțial de timp: Nu am venit la școală înaintea niciunuia.
  • Atribut: Satul acesta a ajuns pământul nimănui.

Când însoțesc un substantiv la numărul singular cu care se acordă în gen, număr și caz, adjectivele negative au forma:

  1. N = AC.: niciun băiat/nicio fată;
  2. G = D: niciunui băiat/niciunei fete (singular) niciunor (feminin, plural).

Nimeni și nimic nu pot fi adjective pronominale, numai niciunul și niciuna.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Pronumele și adjectivul pronominal interogativ se folosește pentru a construi întrebările parțiale, având rolul de a înlocui cuvântul sau cuvintele așteptate ca răspuns la întrebare:

  • Cine a venit ieri la cinematograf? (Andreea)

FORME ȘI FLEXIUNI

  1. Care

N=Ac – care

a) Pronume: Care dintre noi a greșit?

b) Adjectiv pronominal: Care băiat a răspuns bine?

G=D – cărui(a) (masculin, singular); cărei(a) (feminin, singular); căror(a) (masculin și feminin, plural).

a) Pronume: Căruia i-ai răspuns?

b) Adjectiv pronominal: Cărui băiat i-ai răspuns?/Rochiile căruia le doriți?

2. Ce

N=AC – ce

a) Pronume: Ce a greșit în rezolvare?

b) Adjectiv pronominal: Ce băiat a răspuns?

NU are forme pentru G/D.

3. Cât

N=AC – Cât (masculin, singular), câtă (feminin, singular), câți (masculin, plural), câte (feminin, plural)

a) Pronume: Câți au participat la concurs?

b) Adjectiv pronominal: Câtă pâine ai mâncat?

G = AC – câtor(a)

Cărțile câtora nu sunt bune?

  • GENITIV = poate apărea și a + acuzativ = Caietele a câți elevi nu au ajuns?
  • DATIV = poate apărea și la + acuzativ = La câți dintre elevi le-ai dat note?

4. Cine/Cui

N=AC – Cine

Cine a venit? Pe cine ai văzut?

G = D – Cui

Cui i-ai spus? Al cui e paltonul?

5. Al câtelea

N = AC: al câtelea (masculin), a câta (feminin)

A câta a ieșit la concurs?

FUNCȚII SINTACTICE:

  • Subiect: Cine a venit?
  • Nume predicativ: Ce este colegul tău?
  • Complement direct: Ce să-ți dau?
  • Complement indirect: Cui i-ai oferit prăjituri?
  • Complement prepozițional: La cine te gândeai mai devreme?
  • Complement de agent: De cine ai fost îndrumat în găsirea locului de muncă?
  • Circumstanțial de loc: La cine mergi mâine?
  • Circumstanțial de timp: După cine ai venit afară?
  • Circumstanțial de mod: Precum cine ai acționat?

Când însoțește un substantiv și se acordă în gen, număr și caz, pronumele interogativ are valoare de adjectiv pronominal, iar funcția sintactică va fi de ATRIBUT ADJECTIVAL.

  • Ce citești? (pronume interogativ)
  • Ce carte citești? (adjectiv pronominal interogativ)

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Pronumele relativ face legătura, în cadrul frazei, între o propoziție subordonată și regenta ei.

  • Relative simple: care, cine, ce, cât/câtă/câți/câte
  • Relative compuse: ceea ce (doar pronume): Am cumpărat ceea ce mi-am dorit.
  • Locuțiune adjectivală relativă: ce fel de: Am observat ce fel de alegeri face el.

  1. CARE (Nominativ/Acuzativ)
  • Pronume: Care trece linia de finiș1/câștigă concursul2/!
  • Adjectivul pronominal relativ: Care fată trece linia de finiș câștigă concursul.

2. Cărui(a), cărei(a), căror(a) (GENITIV – DATIV)

  • Pronume: Nu știu căruia să-i vorbesc.
  • Adjectiv pronominal relativ: Nu știu cărui băiat să-i vorbesc.

3. Cine (se folosește doar ca pronume)

  • N/Ac: A venit cine a vrut.

4. Ce

  • Pronume: Am cumpărat ce mi s-a recomandat.
  • Adjectiv pronominal relativ: Am cumpărat ce manual mi s-a recomandat.

5. Cât/câtă/câți/câte

  • A văzut1/(propoziție principală) câte a dorit2/. (P2 – propoziție secundară subordonată).
  • Adjectiv pronominal relativ: A văzut câte filme a dorit.

Funcțiile sintactice

  • Subiect: Băiatul1/care citește2/este George1/.
  • Nume predicativ: M-a uimit1/ce a ajuns Dan2/.
  • Complement direct: A înțeles1/ce zicea el2/.
  • Complement prepozițional: Prientenul1/despre care vorbești2/nu m-a sunat1/.
  • Circumstanțial de loc: Locul1/spre care mă îndrept2/este aproape1/.
  • Circumstanțial de timp: Ora1/după care va veni2/este zece1/.
  • Complement indirect (Dativ): Persoana1/căreia îi povestesc întâmplarea2/m-a înțeles1/.
  • Atribut pronominal genitival (Genitiv): Întâmplarea1/al cărei sens nu-l înțelege2/ se va lămuri1/.
  • Atribut adjectival (Adjectiv pronominal relativ): Ea a cules1/ce floare i-a plăcut2/.
  • Circumstanțial de cauză: Nu știu1/de ce nu vorbești cu mine2/.
  • Circumstanțial de scop: Scopul1/pentru care investești2/este1/să faci profit3/.
  • Complement de agent: Nu știu1/de cine a fost hărțuită2/.

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame

ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

Publicat pe de VCGLasă un comentariu

Adjectivul pronominal de întărire:

  • Însoțește un pronume sau un substantiv și are rol de emfatizare a regentului.
  • Când determină un substantiv (cu care se acordă în gen, număr și caz), pronumele relativ devine adjectiv pronominal relativ și îndeplinește funcția sintactică de atribut adjectival.

FORMELE ADJECTIVULUI PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

Proprietăți morfologice:

  • Adjectivul pronominal de întărire are flexiune internă dublă: primul component marchează, prin intermediul desinențelor, genul, numărul și cazul (însu-, însă-, înși-, înse-), iar cel de-al doilea component marchează persoana (și reia informația de număr), prin terminațiile: -mi, -ți, -și, -ne, -vă, -și, -le.
  • Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen, număr și caz cu regentul său: băiatul însuși/fata însăși. (Greșit: fetei însăși – Corect: fetei înseși)

Articolul poate cuprinde și informații din cărțile: Gramatica limbii române pentru gimnaziu – Pană Dindelegan (Editura Univers Enciclopedic), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori – Adina Dragomirescu (Editura Corint), DOOM3 (Editura Univers Enciclopedic), Limba și literatura romana – Clasa 8 – Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2022 – Marinela Pantazi, Margareta Onofrei. Recomand tuturor aceste cărți!

Reclame